De ceva vreme am auzit de aceasta carte" Dragostea dureaza trei ani" scrisa de Frédéric Beigbeder si in sfarsit am pus mana pe ea (noroc de my dear Andrada).
Nu vreau sa scriu acum recenzia cartii, dar voi vorbi despre ce sentimente a trezit in mine aceasta carte...
1. Mi s-a confirmat pt a nu stiu cata oara ca toti barbatii insala...oricat de mult ar iubi persoana de langa ei, nu se pot stapani, e in ADN-ul lor acest timp de comportament.
2. Dragostea nu dureaza doar 3 ani, poate doar pasiunea arzatoare cu toate reactiile chimice afaerente, dar dupa aceea apare sau mai bine zis se dezvolta un alt tip de dragoste...bazata pe respect si intelegere, compatibilitate, comunicare.
3. Dragostea poate dura doar trei ani daca o lasi sa dureze atat, adica daca nu incerci sa menti "focul pasiunii" aprins...stiu ca suna ca un cliseu jalnic dar asta este
4. Casatoria nu garanteaza succesul unei iubiri, chiar dimpotriva uneori poate distruge fericirea unor indragostiti
5. Barbatii sunt niste nehotarati, indecisi, nu stiu ce vor, nu stiu cum sa ceara ce vor (atunci cand se decid in sfarsit ce vor)
si ar mai fi cateva mici concluzii personale, dar le pastrez doar pt mine...
Per total mi-a placut cartea, a miscat ceva in mine. Vreau sa vad si piesa de teatru doar pt a putea face o comparatie...
Voi ce credeti? Dureaza dragostea mai mult de 3 ani?
XO XO
